Din câte se observă în cartea poștală, pe atunci nu existau două străzi, una de lângă Clubul Fabricii de Postav (Casa de Cultură din Buhuși) și cea pe care acum parchează maxi-taxiurile. Din poza cu zona centrală din Buhuși mai lipsește ceva…
P.S.: de pe str. Tineretului…
Vederea a doua
vechiulbuhusi 
CE INGRIJITE ERAU BLOCURILE DE PE TINERETULUI, STRAZI CURATE, SI MULTA VERDEATA
Nu lipseste chiar nimic.E perfect asa.Ceea ce s-a adaugat,blocurile,ar trebui daramate.Ca tot sunt pline de dughene si apartamente nelocuite.
De daramat e usor dar ce pui in loc!?
De pus in loc ar fi multe.Rezultatul,(si nu numai intru-n ipotetic „proiect „ca acesta) depinde mult de cat trebuie sa le ramana celor care sunt PUSI sa PUNA ceva in loc.
În 2014 se împlinesc 93 de ani de când Buhuşi -ul a devenit oraş.Şi acest fapt este consemnat în ,,Cronica comunităţilor israelite-de Iosef Kaufman”.Localitatea Buhuşi (numită şi Budeşti,Buhuşoaia sau Bucureşti Mici)era locuită de români,evrei şi alte naţionalităţi.Acest fapt este confirmat şi de existenţa a trei sinagogi şi două şcoli în limba idiş.Deşi am făcut cursurile gimnaziale prin anii 1950-1957 la fosta şcoală Nr.1 (situată lângă monumentul oraşului) aveam colegi şi evrei şi romi.Sunt în vărstă şi acum pot judeca cu discernământ.Pot spune că evreii şi ţiganii au trăit în bună înţelegere cu românii.Buni comercianţi evreii şi-au deschis prăvălii cu produse alimentare,coloniale precum şi ateliere de confecţii.In fabrică lucrau oameni de toate naţiile.A urmat ,,plecarea în masă a evreilor” dattorită unor cauze care se cunosc şi au rămas locuinţe pe care le-au achiziţionat la preţuri derizorii romii din cătunul Marginea a oraşului Buhuşi.